Ma vei auzi intr-o zi.Vei tresari la suierul vantului ce-ti va readuce amintiri uitate intr-un ungher,sau pastrate cu un semn intr-o carte.Sau poate amintiri carora nu le-ai facut loc in caseta cu impresii pe care o porti mereu cu tine.Dar ele exista…Sa nu-ti frangi mainile cand vei deveni constient de lucrul acesta….
…Ma vei vedea intr-o zi.Poate vei descoperi ce se ascundea in umbra ochilor misteriosi,care priveau fara pretentia la un raspuns…
Vei vedea si vei auzi....Poate si scanteia unei licariri in noapte…sau tremurul unei voci a carei melodie rasuna pentru ultima oara…
Pasii tacuti prin camerele goale imita ritmul inimilor ce se iubesc… Dar pasii aceastia nu sunt nici ai mei, nici ai tai. Sunt doar pasii imaginari pe care i-am parcursul unul spre celalalt, pentru a ne cunoaste. Prin fiecare camera goala prin care am trecut eu, nu te-am zarit, nu te-am cunoscut, sau poate nu invatasem inca sa te vad, sau sa te recunosc.
Acum te pot recunoaste oricum, pentru ca stiu sigur ca si tu m-ai recunoaste oricum. Ne-am simti unul pe altul indiferent de mastile pe care le purtam in acest carnaval numit VIATA. Iar in acest carnaval tu esti cea mai frumoasa, cea mai stralucitoare. Asa te recunosc eu, asa te stiu eu si asa esti tu.
Ascultandu-te in seara asta la radio ... mi-am adus aminte de scrisori romantice (10 ani?!), de .....strazi albastre (Multumesc de dedicatie), de...TOPUL ROMANTIC de ieri .. si de azi...
Afară-i toamnă, frunza ‘mprăştiată,
Iar vântul svârlă ‘n geamuri grele picuri;
...
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într’un ceas gândeşti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N’ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odat’aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii. (M. Eminescu)
Carmen
…
Privesc cerul instelat si imi doresc sa fiu ascuns intre stele departe de tot ce e urat, dar nu se poate. Doar le privesc si sunt fericit. Frumusetea lor e simpla dar rapitoare. Doar ele vegheaza asupra iubirii noastre. Doar ele inteleg iubirea tuturor dar noi uitam de ele.
Vreau sa iubesc cum nu a mai iubit niciodata dar cine vrea iubirea mea? Ramane in suflet si se stinge pe zi ce trece. Oare de ce iubim? De ce avem nevoie de iubire cand nu stim sa pretuim iubirea din jurul nostru?
Dawson
Cat te-am asteptat. Stiam ca trebuie sa vii sit e cautam in ochii tuturor trecatorilor, fara tine nu puteam afla odihna de zi ori de noapte.
Cat te-am asteptat. Stiam ca este un ceas al dezlegarilor si al implinirilor, ca tu esti legat de acel ceas necunoscut mie si te chemam cu inima si cu ochii si cu toata fiinta mea schimbata in gand, dornica sa se mantuie de neputinta prin descantecul tau tamaduitor.
Cat te-am asteptat. Cuvintele mele iti impleteau cununa, mainele mele iti dadeau forma ca unui lut insufletinde iubire doar tu intarziai sa te ivesti.
Cat te-am asteptat. Stiam ca trebuia sa te ivesti de undeva din ape sau din codrii sau din ierburi si-ti cautam adierea si umbra si rasuflarea cu speranta ca te vei intoarce.
Cat te-am asteptat. Cu ochii tinta spre visul din totdeauna te mai caut si te mai chem, dimineata vietii mele, soptindu-ti ca s-au copt maci dupa maci, s-au topit nori dementi sit u nu mai vii, nu mai vii
Cris
Poate maine
Poate ca, maine ai sa revii… si poate ca, tot maine , vom regasi impreuna ceea ce n-am stiut sa pretuim. Sau, poate ca, maine, ai sa-mi redai libertatea… Poate as putea sa te prind intr-un gand, pe care sa ti-l soptesc maine…
Dar poate ca , maine, nu va fi decat o noua zi, plina de vise sfaramate, de iluzii si sperante frante in zborul lor. Poate maine nu va fi decat un nou vis neimplinit. Si totusi, poate ca maine vei rosti, un cuvant, imi vei darui o privire si poate te voi putea prinde intr-un vis pe care sa-l visez mereu… si poate ca totusi, maine as putea sa te pierd intr-o amintire.
Gaga
Cersetorul
Aproape de lacasul sfant
Sedea un cersetor afara,
Flamand, insetosat si frant
Si ros de suferint-amara.
Durerea-n ochi I se citea.
Cersea un dram de paine.Insa
Hain ii puse cineva
Numai o piatra-n mana-ntinsa
Iubirea ti-o cerseam ca el,
Cu lacrimi,desnadejdi cumplite
Si simtamitele-mi la fel
Au fost de tine amagite.
Lacramioara
Bună noapte Naddel,
Bună noapte romanticilor oriunde aţi fi
Când cerul înstelat îmi dezvăluie cele mai minunate stele mă las purtat de gândul că una din aceste stele este steaua mea. Ce minunat ar fi dacă aş putea creea un cer de un întuneric perfect, pe care să izolez steaua mea… Şi ca să merg cu visarea până mai departe.... aş vrea să fie noapte mereu ca să pot să mă bucur de ea fără frica de soarele care ar putea să mi-o ascundă…
Pot insă stelele să existe singure, izolate? Acest vis al meu, oricât ar fi de măreţ nu mi l-aş putea dori ca unul care sa se îndeplinească pentru că nu poţi condamna o stea la singurătate, aşa cum nu poţi condamna un om la singurătate. Chiar daca ar fi cea mai strălucitoare din câte s-au văzut vreodată tot s-ar plictisi de una singură. Neputând fi cuprinsă intr-o constelaţie, una din multele care au creat adevărate destine pe parcursul veacurilor, s-ar stinge de durere. Şi atunci mă întreb: cine sunt eu ca să îmi doresc aşa ceva?
Stelele sunt de veacuri pe ceruri şi aşa vor rămâne. Sunt lacrimi ale îngerilor care ne-au plâns neputinţa, nimicnicia in faţa sorţii. Soarele va răsări din nou, şi după el va veni şi o altă noapte cu cer înstelat. Adin
Minciuna sau Adevar
Doua dare de lumina strabat
noaptea adanca,
Iar stelele pe bolta se zbat cu
disperare
Sa-nfrunte rosul soare,ce-ncet,
incet apare.
Ma indeamna la somnul in care,
prin vise,
Traesc intr-o lume mai buna,
mai dreapta
Si urc in fericire,incet,treapta cu
treapta
In infinitul meu,ce n-are porti
inchise.
Sascha
Caut....Astept...
Caut...mi se pare ca uneori caut in jur orice urma care sa-ti fi apartinut candva tie..in orice...locuri, lucruri,oameni....Uneori gasesc si sufletul danseaza inautru de fericire...alteori nu..si doare crunt si plang pentru a nu stiu cata oara, umpland din nou oceanul acela de lacrimi creat doar pentru tine...Degeaba stiu.....dar a ajutat sa sterg de pe nisip viitorul sperat,visat candva de amandoi. Stiu e vizibil...trebuie sa renunti la viata care ti-ai planuit-o candva sa poti face loc prezentului. Am reusit! Sunt linistita,fericita, in pofida la toti si la toate....
Astept...stau pe plaja sufeltului meu si te astept...pe tine....cel nou...sa scriem visele noastre pe nisip...impreuna....cu speranta ca valurile nu le vor darama prea curand...
Astept... si numai caut...
Tess :)
Stiu ca nu-ti pot schimba destinul si fiecare zi din viata ta e o noua provocare…ca uneori iti doresti sa fii unul din multime,sa faci lucruri aparent banale dar care ascund in ele secretul fericirii simple…
Dar esti pe un drum fara intoarcere.Poti sa-l abandonezi,dar gestul implica un sacrificiu pe care nu esti in stare sa-l faci.Si atunci,evadezi intr-o lume de vis…Ma lasi sa visez alaturi de tine?...
Lacramioara
... în dimineata asta, când soarele mi-a atins ochii am privit acest mare mister si am apropiat culoarea cerului de senzatia mea de a vedea.Te-am aprins din gânduri si ti-am dat strălucire din cuvinte.Nu vreau să fiu acolo unde incepe fericirea, ci vreau sa traiesc acolo unde soarele scufundă lumea in tăcere... nu vreau să privesc cum se termină ziua, vreau să învăt să o pretuiesc prin ochii tăi ... nu vreau să astept să răsară o nouă zi, ci s-o trăiesc din plin pe cea pe care o am... Deci, când voi fi pe culmea acestei vieti atunci voi sti că fericirea nu trebuie căutată în ceilalti ci in insăsi senzatia noastră de a ne dori impliniti si fericiti .....
Marcela
...
Cand noaptea adoarme orasul stam impreuna si admiram de departe furtuna... Trasnete mari, brazdeaza cerul si in locul unde ele lovesc pamantul parca se despica pentru a incapea in el tot zgomotul tunetului, pentru ca pana la fereastra noastra sunetul lui nu ajunge. Cat de frumos e cerul luminat la orizont... Dar oare cum e acolo, in mijlocul furtunii??? Oare cei de acolo simt aceeasi placere? Oare exista cineva de acolo care sa se gandeasca ca la orizontul lui exista altcineva care admira spectacolul naturii?
Prea multe intrebari... Asa e si viata: cand esti prins in furtuna ei nu te gandesti ca poate cineva, de pe margine te priveste cu placere, poate cu resemnare...
Castelele de nisip traiesc doar pana la primul val... Sunt cadoul frumosului facut marii... Mai tii minte valurile???
Adin.
Alergand in noapte pentru nevoile materiale am uitat de suflet, am uitat ca
sunt romantic sau poate am incercat sa ascund fata de mine ca sunt un
romantic. Cine sunt nebunii de aleg sa fie romantici in momentele acestea
cand toti din jurul nostru alearga dupa bani, cariera, succes si cand sufletul si
inima sunt undeva pe ultimul loc. Romantic? Un semn de slabiciune?
Dar pana la urma nu cred ca am ales sa fiu romantic, pur si simplu sunt.
Si ce mai inseamna romantic? Un zambet? O floare data persoanei iubite
cand ajungi acasa obosit de la munca dar stii sa apreciezi ca este cineva
care te asteapta si merita toata atentia ta? O poezie scrisa pentru persoana
iubita chiar daca este trimis prin email?
Viscol
"
Iubesc viata,iubesc frumosul,iubesc fiecare rasarit de soare si fiecare mangaieri de aripa de inger."
Ma doare cand m-atinge si umbra ei,
Ma doare si zambetul
Venit din departari.
Vocea ei calda ma doare
Si ca-ntr-un infern de sarutari
Tot sufeletul...ma doare.
Acum sunt muguri peste tot
Si ca atunci...ma doare
Cand penrtu -un suflet rau si slut
Se cere indurare.
Si-o dau cu pret din corpul meu
Mai stau legat o vara
Si de-ndurare rog un zeu:
Nu vreau sa ma mai doara!
Sasha
Atat de straniu-i satul fara tine:
Nici cer nu e,nici vis si nici lumina.
Tot ce era serafic se inclina
Spre departari albastre si straine.
Si nici in reverii tu nu mai numeri aceleasi pasari,valuri,zari ce ni se pareau sclipiri de umbre compromise,cand amandoi purtam aripi pe umeri.
Nu mi-este dat sa inventez misterul rememorand plecarile tale toate.
Cu vaz topind in zborul umbrei muguri,
Reinventez in roi de lacrimi Cerul.
Cu suflet strans in nori de flori divine,
Strabat acelasi sat…..dar fara tine.
Marcela
Poarta sufletului
De-as putea rupe tacerea dintre noi!
Dar cum sa ceri iernii flori de mai?
Ma prinde tristetea si-n taina contemplu…
Aripi albe,mari se desfac-
Poarta sufletului se deschide…
Sunt furtuna,sunt ploaie,sunt soare!
Marina
Alaltaieri mi-ai promis ca vii la mine.
Si, in cinstea ta, am pus pe masa soarele si vara
Dar tu nu ai venit.
Ieri mi-ai promis ca vii la mine.
Ti-am pregatit buchete de flori si am arvunit un cor pasaresc,
Dar tu nu ai venit.
Azi mi-ai promis ca vii la mine.
M-am gatit si m-am facut frumoasa, dar tu nu ai venit.
Maine mi-ai promis ca vei veni la mine…
Cu lacrimi mi-am rourat frumusetea,
Dar tu nu vei mai veni.
Poimaine mi-ai promis ca vei veni la mine…
Cadea-voi in fantana durerii din gradina mea,
Caci tu nu vei mai veni.
Si atunci
Spune-mi cu ce drept mi-ai calcat in picioare florile
Ce cresc sub ferestrele ochilor mei…
Cu ce drept ti-ai intins mana tocmai pana la sufletu-mi
Si ai cules toate gandurile primavaratice date in floare?
S-astept raspuns?
Nu are niciun rost…
Lacramioara.
Sonet
Esti amfoa iubirii-n flori tesuta
Nascuta-n zorii cruzi ai primaverii
Cand mugurii trosnesc, uitand durerii,
Apusul aramiu pe-a boltii cuta.
Esti raza galbena crescuta-n soare,
Ce imblanzeste inime rebele.
Cand ochii tai ce au sclipiri de stele
Dau chipului lumini atat de clare.
Esti sufletului meu o simfonie;
In pulberi de acorduri cristaline
Cand filomele canta-n zavistie.
Estii inimii petala diminetii
Ce infloreste-n iz de primavara
Din roua ce-ti da seva tineretii.
Adrian
Declaratie
De fiecare data, cand inchid pleoapele imbratisez cu ele icoana din ochii mei: chipul tau, surasul tau… Si raman nopti intregi, impietrita ca un stalp alb de marmura. Icoana din ochii mei: chipul tau, surasul tau m-au vrajit. Te iubesc!
Survive