Pasii tacuti prin camerele goale imita ritmul inimilor ce se iubesc… Dar pasii aceastia nu sunt nici ai mei, nici ai tai. Sunt doar pasii imaginari pe care i-am parcursul unul spre celalalt, pentru a ne cunoaste. Prin fiecare camera goala prin care am trecut eu, nu te-am zarit, nu te-am cunoscut, sau poate nu invatasem inca sa te vad, sau sa te recunosc.
Acum te pot recunoaste oricum, pentru ca stiu sigur ca si tu m-ai recunoaste oricum. Ne-am simti unul pe altul indiferent de mastile pe care le purtam in acest carnaval numit VIATA. Iar in acest carnaval tu esti cea mai frumoasa, cea mai stralucitoare. Asa te recunosc eu, asa te stiu eu si asa esti tu.