Clipe care se pierd in neant pentru a da naştere altor clipe, momente care dispar sau se uită pentru a face loc altor momente, mai bune sau mai puţin bune. Praguri şi încercări şi alte praguri… Toate pot fi trecute pot spune acum, pentru că pe toate le-am trecut până acum. Privind in urmă, indiferent de ce a fost, am trecut peste toate încercările pentru că am ştiut ce înseamnă încrederea şi răbdarea… Puteam pierde totul intr-o clipă sau puteam avea totul intr-o clipă fără să ne gândim la viitor. Dar viaţa nu trebuie trăită doar in prezent, ci şi in clipa care o precede pe cea de acum. Dacă am fi avut totul sau dacă am fi pierdut totul, unde am fi fost acum?
Poate acum câtva timp in urmă nu am fi îndrăznit să ne gândim la toate aceste lucruri pentru că ne-ar fi fost teamă de cuvântul „mâine”. De câte ori n-am adormit cu frica de mâine numai eu şi cu tine ştim acest lucru. Acum pentru noi, mâine înseamnă ziua in care ne vom revedea, ziua in care vom fi împreună. Iar acest „mâine” şi acest „împreună” sunt două cuvinte care se potrivesc atât de firesc cum ne potrivim noi doi şi sunt calea spre viitorul in care vom merge împreună precum versurile:

Mergând spre amintire şi in decor de gând,
Ne va umbri tăcerea, ne vom uita şi glasul
Dar va rămâne semnul, că ne iubim oricând.


Un romantic