Eminescu


Din floarea eternitatii s-a nascut
Si astrii reci pe cap i-au pus cununa,
Un zeu cu chip patrunzator,de lut,
Parca descalecand dintr-o genuna.

El care-si trage seva din neamul romanesc
Si se confunda cu Luceafarul cel sfant
S-a inspirat din tot ce-i pamantesc
Si ne-a vrajit mereu cu al sau cant.

Un gand catre tine as vrea sa rostesc,
O ruga aprinsa as vrea sa-ti vorbesc,
Un semn de iubire de pot darui
Poetului mare ce vesnic va fi.

Sascha