Ganduri de iarna

Afara e iarna,e iarna si-n sufletul meu trist si gol.Privesc spectacolul fulgilor de nea,care danseaza purtati de adierea usoara a vantului,apoi se aseaza pe pamant acoperind urmele pasilor si imbracand totul in cea mai alba si mai stralucitoare haina.Linistea a cuprins intregul oras ,nu se mai aude nimic,totul pare pustiu,lipsit de viata.

Gandul ma duce iar catre tine,desi incerc sa ma impotrivesc.De ce nu pot sa mi te scot din minte?Atat de mult te-am iubit incat n-am sa pot sa te uit.Apele cele mari nu pot sa stinga dragostea iar raurile n-ar putea s-o innece.Dar ce folos,tu nici n-ai stiut ca exist.Mi-e sufletul de gheata,rece.O lacrima fierbinte aluneca incet pe obrazul rece,apoi alta si alta pana cand cu ochii plini de lacrimi privesc in departare si vad imaginea chipului tau de copil cu ochii tristi si ganditori.Ma doare sultetul ca nu pot sa te ajung.Esti un vis,esti o iluzie ,esti o speranta …..

Cu sufletul trist ratacesc in imparatia zapezii.Fulgii de nea isi continua veselul lor dans,iar eu lasand urme pe zapada proaspat asezata ma intorc din lumea viselor.

Red Rose