Mi-e dor
E toamna afara si e toamna si in sufletul meu. Doruri de mult uitate imi tulbura mintea. Mi-e dor de tine. Mi-e dor de … ma grabesc sa repet cuvantul dor dar ma cuprinde sfiala. Cum sa invoc un lucru atat de stiut si de spus de mii de suflete, incat probabil s-a golit de toate sensurile? Dar totusi in acest cuvant s-a contopit toata dragostea si durerea mea: dragoste deoarece continui sa te iubesc ca pe cel mai de prêt avut al meu, si durere pentru ca te-am pierdut. Si totusi in toata suferinta mea mai este loc si pentru dor si pentru amintiri. Cum te-as putea uita cand tot ce-mi doresc esti tu? E toamna. Si in sufletul meu bantuie acele seri reci si ruginii in care imi rosteai cuvinte dulci si-mi jurai iubire. Iubire eterna. Si fiecare cuvant al tau e o durere, o amintire dureroasa. Si, ce ciudat, mi-e dor de cuvintele tale. Mi-e dor de tine. Te iubesc si nimeni nu stie cat de mult, doar sufletul meu. Dar a ramas mut in fata atator suferinti si mi-e dor de acele vremuri in care putea vorbi…
Gaga